The way we are
Data inscrierii: 01/Iun/2008
Mesaje: 167
Localitate: somewere in the deep blue hell
|
|
“AUD SI SIMT, VAD SI VORBESC….
Pacat!
Aud cum lumea plange, vad cum sufera, simt cand ma lovesc de indiferenta celor din jur……..vorbesc o limba cunoscuta si totusi uitata in negura…..
Asta nu-i bine. Asta ma face sa sufar…
Cum ar fi daca n-as mai fi materiala, daca n-as avea inima, daca as fi o …….fantoma?
Viata e un décor sinistru…..
Nu vreau sa iert iubirea, sa simt ca printr-un val….
Nu simt nimic si nici nu vreau, nu iert nefericirea caci o iubesc, dar in zadar….
Iubirea si durerea …. Ce-au ele in comun? In urma fiacareia sufletul ti-e sfasiat.
Si vreau sa plang, sa nu mai vad, sa-mi simt lacrimile-ncet cum cad.
Le simt! Simt lacrimile fierbinti pe fata, cum cad intr-o cascada ne-ncetata….
De ce? De ce intreaga-mi suferinta se-nlantuie horind in fata mea?
Si-acum totul se rezuma doar la NU.
De ce?
Sunt o veche martira a durerii ce simte fericire in fata raului, caci nimic nu ma mai surprinde.
Sufar, dar sufar in tacera, fara sa spun, fara sa privesc, fara sa aud, fara sa mai simt.
Da……..acum am intalnit fericirea! Si nu!nu este roz cum ati crzut. E rosie, alba si neagra.
Caci orice inceput are si un sfarsit….” |
_________________
kiss me baby, and you'll feel the poison!
In intunericul singuratatzii incerci sa iti croiesti drum prin marea de sentimente amestecate de uraganul dorintzei.
Sigurantza asigurata de amintiri se sparge brusc, asemeni unui trandafir de cristal, atins de rautatea prezentului.
Dar tu...Oh! Suflet inecat in pacatul iubirii...plangi cu lacrimi rosi amarul nemuririi suferintzei ce o agonisesti in timp ce iubirea iti acapareaza mintea cu a iei dulce miere...
Baby shower |
|
